În lunile martie și aprilie, 67% dintre bucureșteni au gătit mai mult decât de obicei
Comenzile online de mâncare la restaurante au scăzut cu 20% în ultimele 2 luni. În același timp, tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au comandat cu 48% mai puțin decât o făceau în mod normal
Cele mai multe comenzi de mâncare prin aplicații s-au făcut pe Glovo, la polul opus fiind TakeAway.com. Cu excepția Glovo, toate aplicațiile au înregistrat scăderi în luna aprilie față de luna martie
Comportamentul bucureștenilor în materie de retail și delivery a suferit o serie de modificări în lunile martie și aprilie, ca urmare a restricțiilor impuse de autorități pentru a preveni răspândirea virusului COVID19. Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, companie de cercetări de piață, pentru aplicația de rezervări la restaurante Restograf, 67% dintre bucureșteni au gătit acasă mai mult decât în mod normal. O modificare semnificativă a comportamentului, peste media generală, s-a înregistrat la categoria de vârstă 35-44 de ani, unde 75% dintre repondenți au declarat că au gătit mai mult decât în perioada anterioară restricțiilor din cauza pandemiei.
Pe de altă parte, numărul celor care obișnuiau să comande online mâncare a scăzut cu 20%. Procentul e mai mult decât dublu (48%) în cazul categoriei de vârstă 25-34 de ani, comenzile online de mâncare nefiind o prioritate acum pentru acești bucureșteni.
“Studiul arată și că 48% dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au făcut mai puține comenzi de mâncare în această perioadă. Totodată, deși comandă mai puțin, 52% dintre bucureștenii intervievați menționează că au un restaurant preferat de la care comandă des. Femeile sunt în general mai conservatoare în ceea ce privește curiozitățile culinare (62%), în timp ce clienții cu vârste 35-44 ani sunt cei mai dispuși să încerce restaurante diferite”, spune Radu Dumitrescu, CEO Restograf.
Creșteri pe acest segment se văd puțin în rândul bărbaților, dintre care un sfert comandă mai mult. Per total, încasările din comenzi nu pot susține industria HoReCa, multe restaurante alegând soluția de a-și suspenda complet activitatea pe această perioadă.
”Sectorul HoReCa este grav afectat de măsurile de combatere a coronavirusului și soluțiile de livrări nu pot susține nici subzistența afacerilor din domeniu pe termen mediu. Cei mai mulți bucureșteni gătesc acasă și folosesc serviciile restaurantelor doar ca o alternativă recreativă sau de diversitate. Deși se previziona o orientare mai mare spre sectorul online, populația nu a confirmat pe zona de food. Singura veste pozitivă este faptul că, văzându-se constrânși de situație, unii oameni au început să folosească aplicații pentru a comanda mâncare online, ceea ce îi poate transforma în clienți fideli ai restaurantelor pe care le aleg acum”, spune Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research.
Ce așteptări au clienții de la serviciile de food delivery? Aproape 60% vor ca livrările să fie făcute în condiții igienice, peste 45% vor ca mâncarea să ajungă caldă, iar aproape 40% își doresc un timp scurt de livrare. Totodată, peste 30% au menționat obligativitatea echipamentului de protecție pentru livrator și, cam tot atâția (+25%), se așteaptă ca livrarea să fie gratuită și fără o valoare minimă pentru comandă. Gustul identic la comenzi, plata online și livrarea fără contact sunt așteptări pe care sub 20% dintre cei intervievați le au atunci când comandă mâncare.
Datele comparative pe lunile martie – aprilie arată că au apărut o serie de modificări și în privința aplicațiilor de food delivery folosite de către bucureșteni. Potrivit studiului, doar aplicația Glovo și-a menținut clienții în această perioadă, 61% dintre cei intervievați nominalizând-o. Dacă în martie, 56% dintre bucureșteni au folosit Food Panda, în aprilie procentul a scăzut la 51%. Cele mai mari scăderi le-au înregistrat în această lună Uber eats, care a fost utilizat de 36% dintre repondeți în luna aprilie, față de 41% în martie, respectiv Takeaway.com folosit de 12% dintre bucureșteni în aprilie, față de 21% în luna martie. ”Scăderile înregistrate de aceste aplicații se datorează în mod cert creșterii interesului pentru gătitul acasă și colaborării cu restaurante care între timp sunt închise. De asemenea, Glovo este un marketplace care oferă servicii mai complete și din zona non-food, ceea ce face să-și păstreze cota de piață”, spune Marius Luican.
Studiul comparativ martie – aprilie a vizat și numărul de comenzi lunare făcute de bucureșteni. Astfel, atât în martie, cât și în aprilie, 19% dintre persoane au declarat că fac 2-3 comenzi lunar. În aprilie, procentul s-a dublat în rândul celor care au comandat o singură dată pe lună în martie (16%). ”Dacă luna trecută 26% dintre intervievați nu obișnuiau să comande mâncare, procentul a scăzut la 19% în aprilie, semn că restricțiile din cauza pandemiei i-a făcut pe mulți dintre ei să-și schimbe obiceiurile de cumpărare”, spune Radu Dumitrescu.
Studiul realizat de Reveal Marketing Research pentru Restograf arată și preferințele în materie de cumpărături și informare al bucureștenilor. Shoppingul online a crescut cu 38% în această perioadă, cu un procent semnificativ mai mare (51%) la grupa de vârstă 25-34 de ani. Totodată, femeile sunt cele care au făcut mai multe achiziții online în această perioadă (+43%), în timp ce bărbații au cumpărat online cu 32% mai mult decât în mod normal.
Așa cum era de așteptat în contextul instituirii stării de urgență, 85% dintre bucureșteni au stat în casă mai mult decât obișnuiau să o facă, acest comportament fiind mai evident în cazul femeilor și categoriei 25-34 de ani (89%). Dintre aceștia, 65% au declarat că s-au și informat mai mult în această perioadă. O mențiune însă: categoria de vârstă între 35 și 44 de ani a urmărit mai puțin știrile (-11%).
Studiul realizat de Reveal Marketing Research pentru Restograf a vizat persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani, din mediul urban, și s-a desfășurat în două etape, la diferență de aproximativ o lună (2-12 martie/8-13 aprilie 2020). Datele au fost colectate prin chestionare online (CAWI) și au vizat un număr de 998 participanți (528 femei/470 bărbați) în prima etapă, respectiv 448 de participanți (226 femei/222 bărbați) în cea de-a doua.
