Finlanda vine cu o abordare radicală nouă asupra flexibilității vieții la job

Finlanda propune o altfel de abordare asupra vieții la job, una diferită de programul clasic, prezent în toate orașele lumii. Diminețile aglomerate cu oameni care se îndreaptă la aceeași oră către locurile de muncă și serile la fel de aglomerate cu cei care se întorc de la serviciu sunt pe cale de dispariție în țara din nordul Europei.

Conform WEForum.org, începând cu jumătatea anilor 1990 în țară funcționează o reglementare legală care permite cetățenilor să-și regleze programul de lucru, având dreptul să-și decaleze cu până la trei ore începutul și finalul zilei de lucru.

Reglementarea de atunci a încurajat versatilitatea mediului de lucru. Conform unui sondaj recent, 9 din 10 companii active în Finlanda, oferă angajaților alternative flexibile de lucru.

Lucrurile nu se opresc aici. Din 2020 urmează să intre în vigoare un nou pachet legislativ care va face săptămâna de lucru de 40 de ore, mult mai flexibilă. Se va pune accent pe munca de la distanță, ceea ce le va permite angajaților să aleagă de unde lucrează pentru cel puțin jumătate din orele de lucru săptămânale.

Mai mult, job-ul va deveni atât de flexibil încât nu va interveni în derularea celorlalte acțiuni ale vieții cotidiene, cum ar fi îngrijirea copiilor, sesiunile de sport. O altă prevedere importantă este introducere flexibilității și la capitolul concedii și zile libere. Angajații vor putea „împrumuta” zile libere pentru a se putea bucura de vacanțe prelungite.

Măsurile vizează să decongestioneze orașele și să ofere oamenilor un plus de valoare în ceea ce privește calitatea vieții urbane. În plus, munca la distanță vine cu o serie de beneficii și pentru companii, care vor suporta costuri reduse cu sediile dar vor putea să atragă și angajați mai valoroși care locuiesc mai departe și ar avea un acces greu către sediul firmei în fiecare dimineață.

Accentul pus pe lucrul de acasă are și un fundament științific. Studiile arată că oamenii devin mai productivi dacă li se permite să-și respecte angajamentele de serviciu fără să și le neglijeze pe cele casnice.

Un studiu „International Worspace Group” realizat pe 18.000 de angajați din 96 de țări arată o preferință clară a angajaților către flexibilitatea la locul de muncă. 80% dintre subiecții participanți la studiu au spus că flexibilitatea îi ajută să crească productivitatea muncii pe care o prestează, în timp ce mai mult de jumătate au spus că această experiență îi face mai eficiențo și le oferă o mai mare satisfacție a job-ului.

Un alt studiu, de data aceasta realizat în Marea Britanie de către HSBC arată că programul de lucru flexibil îi motivează pe 90% dintre britanici. În același timp, condițiile de lucru versatile sunt văzute ca un factor de motivație mai important pentru productivitate decât un salariu mai mare.

Modelul flexibilității se extinde

Nivelul de conștientizare a beneficiilor economice și psihologice aduse de menținerea echilibrului în viața profesională și viața personală este în continuă creștere. De aceea exemplul Finlandei nu este singular. O serie de alte țări fac pași importanți în această direcție.

Australia a introdus o legislație care ușurează compromisul între companii și angajați atunci când vine vorba de programul de lucru flexibil, de locul din care angajatul lucrează, precum și de alte elemente ae zilei de lucru. Aceste reglementări vin cu beneficii pentru ambele părți. Angajatul este mulțumit de echilibru, ceea ce îl face să stea mai mult timp în companie și să ceară mai puține zile libere pentru a-și rezolva probleme personale.

În Marea Britanie, doar 6% din angajați mai lucrează după programul tradițional între 9:00 și 17:00.

Tehnologia care facilitează comunicarea și conectivitatea a scăzut semnificativ și continuă să diminueze importanța unei prezențe fizice a angajatului la locul de muncă.