Izolarea la domiciliu este mai dificilă pentru români. Peste 46 din locuințe sunt supraaglomerate

O mare parte dintre români nu dispun de un confort locativ optim, în special datorită spațiului limitat de care dispun. Conform datelor Eurostat, România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește locuirea în spații supraaglomerate.

În timp ce doar 17,1% dintre europeni locuiesc în spații prea mici în comparație cu nevoile, în România 46,3% dintre conaționali se confruntă cu această problemă. Așadar, numărul de camere este insuficient pentru a oferi condiții optime de trai pentru toți membrii familiei. În aceste condiții, respectarea izolării devine o provocare, mai ales în familiile cu copii, în care părinții lucrează de acasă.

În timp ce imposibilitatea de a determina un spațiu personal pentru a avea condiții pentru un home office, apartamentele supraaglomerate, poziționate în imobile populate peste capacitate, pot prezenta medii favorabile răspândirii coronavirusului.

Există însă și reversul medaliei. 33% dintre europeni stau în locuințe prea mari pentru nevoile lor, ceea ce ridică noi provocări în contextul izolării, mai ales pentru cei care locuiesc singuri.

România, țara cu cele mai aglomerate locuințe

Aproape jumătate din populația României, 46,3% dispune de un spațiu locativ inferior nevoilor.  Situații similare se întâlnesc în Letonia, unde două persoane din cinci, respectiv 43,4%, locuiesc în apartamente care nu le satisfac nevoile de spațiu. Urmează Bulgaria cu 41,6% din populație care locuiește în spații prea mici în comparație cu nevoile, Croația cu 39,3% și Polonia cu 39,2%.

În partea opusă a clasamentului, țările în care spațiul locativ este mai generos sunt: Cipru unde doar 2,5% dintre oameni nu beneficiază de un spațiu locativ suficient, Irlanda cu 2,7%, Malta cu 3,4% și Olanda cu 4,1%.

Tinerii locuiesc în spații supraaglomerate

Proporția tinerilor și a copiilor care locuiesc în spații prea mici este semnificativ mai mare decât proporția persoanelor în vârstă care se confruntă cu asemenea probleme locative. În 2018, aproape un sfert, respectiv 24,1% dintre tinerii sub 18 ani din UE își aveau reședința în locuințe supraaglomerate în timp ce doar 6,9% dintre persoanele cu vârste de peste 65% aveau parte de asemenea condiții locative.

În România, doar 7,3% dintre oameni beneficiază de spații locative cu suprafețe prea generoase pentru nevoile individuale și ale familiei.