Criza generată de noul coronavirus poate avea un rol decisiv în schimbarea obiceiurilor financiare. Pentru o mare parte dintre angajați, restricțiile de deplasare au determinat imposibilitatea de a se mai deplasa la serviciu și, implicit de a-și mai genera veniturile necesare acoperirii cheltuielilor curente. Deprinderea pentru economisire este destul de slab reprezentată, orientarea principală fiind către un consum care, în unele cazuri, depășea cu mult valoarea veniturilor.
Dintr-o dată, oamenii s-au trezit în fața unei realități dure, respectiv lipsa resursei financiare necesare asigurării nevoilor de bază.
Fragilitatea financiară a europenilor este subliniată de un sondaj Eurostat care arată că unu din trei locuitori ai statelor membre UE nu poate să se descurce financiar în cazul în care se confruntă cu o cheltuială neașteptată. Așadar, o treime din populația UE este vulnerabilă în fața unei cheltuieli cum ar fi achiziția unei mașini de spălat noi, organizarea unei înmormântări sau acoperirea cheltuielilor generate de o urgență medicală.
Totuși, conform sondajului Eurostat, situația s-a îmbunătățit din 2012, când 40% dintre cetățenii Uniunii Europene erau vulnerabili în cazul în care se confruntau cu o cheltuială financiară neprevăzută.
În contextul restricțiilor generate de pandemie, capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute în condițiile unor venituri reduse, s-a dovedit a fi extrem de utilă, chiar vitală în unele cazuri.
Cea mai expusă categorie care nu are capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute este cea a persoanelor singure, 40%, în special a persoanelor singure cu unul sau mai mulți copii în grijă. Aici, proporția vulnerabilității a fost de 56%. În același timp, femeile singure sunt mai expuse (43%), decât bărbații singuri (36%).
De cealaltă parte a baricadei, cele mai puțin vulnerabile sunt gospodăriile cu doi adulți activi. 25% dintre aceste gospodării nu pot face față cheltuielilor neprevăzute. Când apar copiii în familie, vulnerabilitate crește la 28% în cazul unui copil și la 26% în cazul în care familia are doi copii în întreținere.
Dintre toate tipurile de gospodării, cele care manifestă un risc minim de vulnerabilitate în fața cheltuielilor neprevăzute sunt formate din doi adulți, dintre care unul are cel puțin 65 de ani. Doar 24% dintre aceste gospodării sunt fragile din punct de vedere financiar.
Țările în care fragilitatea financiară este peste nivelul mediu înregistrat în UE, respectiv 32% sunt: Croația cu 52%, Letonia și Cipru la egalitate cu 48% și România cu 44%.
Riscul cel mai mic este înregistrat în Malta, unde doar 15% dintre gospodării nu pot face față unor cheltuieli neprevăzute.
